Institutul Cultural Român, prin Direcția Generală Reprezentanțe în Străinătate și Comunități Istorice, a finalizat o serie de opt hărți digitale cu localități și locuri ale memoriei din comunitățile istorice românești din Albania, Bosnia și Herțegovina, Cehia, Croația, Grecia, Republica Macedonia de Nord, Muntenegru, Polonia și Slovacia, spații în care se află comunități istorice românești – aromâni, meglenoromâni, istroromâni, caravlahi, populație de origine română asimilată pe parcursul secolelor, dar care păstrează unele elemente istorice, etnografice și identitare legate de originea lor românească.
Autorii hărților online din Republica Macedonia de Nord și Albania sunt dr. Emil Țîrcomnicu, cercetător gradul I, specialitate etnografie, Institutul de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu”, secretar general al Societății de Cultură Macedo-Română, și dr. Cătălin Alexa, cercetător, specialitate etnografie, Institutul de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu”.
Autorii hărților digitale din Grecia, Croația, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Polonia, Cehia şi Slovacia sunt dr. Dorin Lozovanu, cercetător științific coordonator la Institutul de Ecologie și Geografie din Chișinău și la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, președinte al Asociației de Geografie și Etnologie din Moldova, expert național în cartografie la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, cercetător asociat la Institutul de Geografie Regională din Leipzig (Germania), membru de onoare al Societății de Limbă Română din Voivodina (Serbia), membru al Asociației de Studii Regionale din regiunea Odesa (Ucraina), specialist în geografia populației, etnogeografie, etnodemografie, toponomastică, etnografie, antropologie, cartografie, și Călin Pantea, cartograf, consilier la Asociația de Geografie și Etnologie și profesor de geografie la Colegiul Tehnic Transilvania, Oradea (România).
Hărțile online, create cu ajutorul Google, marchează și descriu, prin texte explicative însoțite de fotografii, detalii despre comunități istorice românești din aceste state din Peninsula Balcanică și nordul lanțului carpatic. Autorii au folosit date din arhiva cercetărilor pe care le-au întreprins de-a lungul timpului, hărțile putând fi accesate aici:
- Localități și locuri ale memoriei din comunitățile istorice românești din Republica Macedonia de Nord (localități cu populație de origine aromână și meglenoromână)
- Localități și locuri ale memoriei din comunitățile istorice românești din Albania (localități cu populație de origine aromână)
- Localități și locuri ale memoriei din comunitățile istorice românești din Grecia (localități exclusiv aromânești, localități cu un număr important de aromâni, localități cu mici minorități aromânești, localități în care au fost aromâni în trecut, localități meglenoromâne, biserici românești, misiuni diplomatice ale României, asociații românești)
- Localități și locuri ale memoriei din comunitățile istorice românești din Croația (localități istroromâne, localităţi cu istroromâni, cu băieși, Stećci / pietre funerare înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, care au legătură cu Stećci din Muntenegru și Bosnia și Herțegovina, biserici românești, misiuni diplomatice ale României, asociații românești).
- Localități și locuri ale memoriei din comunitățile istorice românești din Bosnia și Herțegovina și Muntenegru (localități cu caravlahi, Stećci înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, biserică românească, misiuni diplomatice românești, asociații românești)
- Localități și locuri ale memoriei din comunitățile istorice românești din Polonia (localități gorale, cimitire și monumente militareromânești din Primul și al Doilea Război Mondial, reprezentanțe diplomatice și culturale ale României)
- Localități și locuri ale memoriei din comunitățile istorico-etnografice de origine românească din Cehia (gorali silezieni, localități valahe, cimitire cu morminte ale soldaților românidin Primul și al Doilea Război Mondial, biserici românești, reprezentanțe diplomatice și culturale ale României)
- Localități și locuri ale memoriei din comunitățile istorico-etnografice de origine românească din Slovacia (localități gorale, cimitire și monumente militare românești din Primul și al Doilea Război Mondial, reprezentanțe diplomatice ale României).
Prin cartografierea acestor localități este evidențiat faptul că în spațiul balcanic există comunități dialectale românești care sunt înrudite cultural cu România, iar în zona muntoasă a Poloniei, Cehiei și Slovaciei sunt prezente anumite grupuri etnografice care reprezintăo populație de origine română, asimilată pe parcursul secolelor, dar care păstrează unele elemente istorice, etnografice și identitare legate de originea lor românească.
Proiectul ICR aduce o contribuție la cunoașterea aspectelor istorice, geografice și etnografice ale unor populații legate, prin origini și etnografie, de români, acest demers fiind necesar pentru a cunoaşte și a păstra istoria acestor locuri unde se găsesc, de sute de ani, comunități istorice românești, dar care treptat își pierd identitatea etnică și lingvistică.
