Turcia, România şi Bulgaria vor semna în ianuarie, la Istanbul, un acord cu privire la un plan comun de îndepărtare a minelor care plutesc în Marea Neagră ca urmare a războiului din Ucraina, a anunțat sâmbătă ministrul turc al apărării, Yasar Guler.
„Navele noastre de deminare vor efectua patrulări constante până la punctul în care se termină graniţele (maritime) ale României”, a explicat Guler jurnaliştilor.
În aprilie 2022, Turcia, România şi Bulgaria s-au întâlnit cu oficiali din Georgia, Polonia şi Ucraina pentru a discuta despre anihilarea minelor după invazia Rusiei în Ucraina.
Miniştrii apărării din cele trei ţări au purtat discuţii despre acest plan şi în cadrul unei reuniuni NATO care a avut loc la Bruxelles în luna octombrie şi apoi la Ankara, luna trecută, lucrând pentru a finaliza iniţiativa.
Importanța regiunii Mării Negre în cadrul NATO a crescut după Summitul de la Vilnius din luna iulie. De la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, țările riverane Mării Negre au descoperit până acum 151 de mine marine.
Marți, 19 decembrie, unul din cele două distrugătoare cumpărate de România din Marea Britanie trebuie să ajungă la Constanța, iar a doua navă de deminare va intra, cel mai probabil, în dotarea Forțelor Navele Române spre sfârșitul lunii martie. Prima navă a devenit din HMS Blyth – M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”, în cadrul unei ceremonii organizată în Scoția în luna septembrie, atunci când a intrat sub pavilion românesc.
Pe de altă parte, Marea Britanie a anunțat că va transfera Marinei ucraineană două nave pentru depistarea şi distrugerea minelor, în contextul în care înfiinţează o nouă coaliţie de apărare maritimă alături de Norvegia, pentru a contribui la consolidarea operaţiunilor maritime ale Ucrainei.
Turcia, care are relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, colaborează, de asemenea, cu Naţiunile Unite, Ucraina şi Rusia pentru a relansa iniţiativa privind transportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră, din care Moscova a ieşit în vară, dar nu există semne publice de progres în aceste discuţii.
Andrii Klymenko, șeful grupului de monitorizare al Institutului de Studii Strategice ale Mării Negre, a anunțat că România și Bulgaria au început să curețe de mine traseul noului coridor ucrainean de cereale din Marea Neagră.
„Grupul de traul minier al Marinei Bulgariei și României a început să trauleze apele Mării Negre în apropierea țărmului Bulgariei pe traseul noului coridor maritim ucrainean. Vecinii noștri de la Marea Neagră demonstrează o perioadă surprinzător de scurtă de la decizia de a crea un grup de mine de mine până la începerea lucrărilor practice”, a scris Klymenko pe Facebook.
Decizia privind deminarea zonei de apă a fost luată pe 12 octombrie după o întâlnire a reprezentanților Grupului de Contact pentru Apărare a Ucrainei în așa-numitul format Ramstein. Nave speciale au mers la mare pe 16 octombrie. Este vorba despre o navă românească și șase nave bulgare.
„Este foarte bine că nu se limitează la marea teritorială (zona de 12 mile, „ape teritoriale”) Bulgariei, ci funcționează și în zona adiacentă, pe unde trec rutele noului coridor ucrainean de cereale”, a adăugat Klymenko.
Miniștrii apărării din Turcia, România și Bulgaria s-au întâlnit la sediul NATO de la Bruxelles pe 12 octombrie. În timpul negocierilor, s-a decis crearea unei inițiative tripartită pentru lupta comună împotriva minelor din Marea Neagră.
De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, scafandrii militari din România, Bulgaria și Turcia au curățat în mod regulat minele care plutesc în apele lor.
Blocarea exporturilor de cereale ucrainene, exploatarea căilor maritime și țintirea instalațiilor portuare civile de către Federația Rusă au destabilizat atât piețele regionale, cât și cele globale și amenință securitatea aliaților și partenerilor NATO.
Într-o audiere care a avut loc în Congresul american în luna octombrie, secretarul de Stat adjunct James O’Brien a afirmat că asigurarea libertății de navigație și restabilirea capacității Ucrainei de a accesa căile comerciale de transport maritim vor stimula economia ucraineană într-un moment vital al războiului. Se estimează că, prin creșterea fluxurilor de transport maritim către și dinspre porturile ucrainene, Ucraina ar putea câștiga până la 20 de miliarde de dolari în PIB și 5-6 miliarde de dolari în venituri fiscale din creșterea accesului.
Importanța Mării Negre pentru regiune este relevată și în noua Strategie a Departamentului de Stat, care include planuri de creștere a securității regionale, a cooperării multilaterale și a coeziunii strategice.
Actul de Securitate al Mării Negre din 2023 a fost încorporat în Actul de Autorizare a Apărării Naționale al SUA pentru 2024, ale cărui principii cheie includ cooperarea diplomatică și politică mai profundă între SUA și statele litorale ale Mării Negre prin sprijinirea membrilor NATO și a țărilor candidate, în special Georgia și Ucraina, reziliență energetică îmbunătățită și cooperare sporită în materie de securitate, inclusiv finanțare militară sporită, supraveghere aeriană și exerciții comune de antrenament.
