Președintele Klaus Iohannis le-a solicitat, miercuri, diplomaților să promoveze modelul românesc de protecție a minorităților naționale și să facă demersuri în statele în care există comunități românești ca și acestea să asigure un nivel de protecție similar celui din România.
„E necesar ca MAE, inclusiv prin Departamentul pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, să susțină un înalt nivel de protecție a identității persoanelor aparținând comunităților românești din afara frontierelor, mai ales că România a reușit pentru minoritățile naționale de la noi să creeze un veritabil model de interculturalism eficient ce depășește prin nivelul protecției acordat standardul european. Trebuie să promovați acest model ca exemplu de bună practică și să faceți demersuri ca statele unde sunt minorități românești să asigure un nivel de protecție similar celui asigurat în România. Mă refer mai ales la folosirea limbii materne, accesul la educație, mass-media și serviciul religios în limba maternă, elemente fundamentale ale păstrării identității„, a declarat Iohannis, la Palatul Cotroceni.
El a precizat că protecția intereselor și drepturilor românilor de pretutindeni rămâne o obligație permanentă a diplomaților români, fie că este vorba de comunitățile tradiționale din vecinătate sau despre diaspora.
Klaus Iohannis i-a primit la Cotroceni pe șefii de misiuni, consulii generali și directorii institutelor culturale românești, cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomației Române.
Potrivit acestuia, Reuniunea Anuală a Diplomației Române reprezintă „un moment important de reflecție”. „În anul diplomatic care a trecut, România a continuat pe drumul corect, al respectării angajamentelor sale„, a adăugat Iohannis.
Președintele Klaus Iohannis le-a mai transmis, miercuri, diplomaților români să elaboreze un plan privind aprofundarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precizând că acesta reprezintă „un pilon esențial al politicii externe și de securitate a României„, alături de obiectivul consolidării NATO și Uniunii Europene.
El a amintit că Parteneriatul Strategic cu Washingtonul va împlini anul viitor 20 de ani de la lansare.
„E o oportunitate pentru a reflecta serios ce putem face împreună cu partenerii americani pentru aprofundarea și extinderea sa. Vă rog să elaborați un plan de lucru în acest sens care să vizeze, în scopul pregătirii interacțiunii cu viitoarea administrație americană, intensificarea cooperării în domeniul securitar, inclusiv aplicarea deciziilor Summitului NATO din iulie, creșterea cooperării economice și investiții, respectiv privind cercetarea, inovarea, educația și, nu în ultimul rând, progrese palpabile privind eliminarea vizelor„, a declarat Iohannis, la Palatul Cotroceni, la primirea șefilor de misiuni, a consulilor generali și a directorilor institutelor culturale românești cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomației Române.
Șeful statului a precizat că au fost făcuți pași însemnați în dezvoltarea Parteneriatului Strategic mai ales la nivelul cooperării politice și militare.
Faptul că România este astăzi o țară sigură și predictibilă într-o regiune nesigură și imprevizibilă este o realitate tot mai evidentă, a afirmat, miercuri, președintele Klaus Iohannis, la întâlnirea cu diplomații români.
Președintele a apreciat, de asemenea, că „România este un pol de stabilitate și predictibilitate într-un context de vecinătate dificil„.
Președintele Klaus Iohannis a făcut miercuri, la Cotroceni, un apel la „echilibru și rațiune” în campania electorală pentru alegerile parlamentare și a mărturisit că a fost, recent, martorul manifestărilor unei „lipse de maturitate” în comportarea unor politicieni, în raport cu politica externă a țării.
„Pentru că ne apropiem de campania electorală, fac apel de pe acum la echilibru și rațiune. Politica externă și de securitate a României trebuie să fie una de consens național. Ea trebuie separată de competiția electorală și privită doar prin prisma intereselor României ca stat și ale cetățenilor noștri„, a atenționat șeful statului, la întâlnirea cu diplomații români.
Acesta a criticat ”lipsa de maturitate” a politicienilor în ceea ce privește evaluarea politicii externe din ultima perioadă și a subliniat că o diplomație „viguroasă” presupune o bună coordonare a instituțiilor statului care au responsabilități de politica externă.
