Școala, ca instituție, nu trebuie să asigure doar transmiterea de cunoștințe, ci și cultivarea unor valori (precum realismul și responsabilitatea) și a unor atitudini (precum rezistența la frustrare și reziliență, anduranță în fața limitărilor pe care le pot aduce anumite perioade, independent de voința elevilor, a părinților, a profesorilor sau a autorităților). Școala te pregătește pentru viața reală.
În sistemele performante de învățământ sunt evaluări săptămânale, evaluări lunare, evaluări semestriale (teze) și evaluări anuale. Contextul pandemiei ne obligă să fim mai responsabili și reperele de bune practici din sistemele performante de învățământ sunt relevante.
Dacă am face o petitie pentru eliminarea impozitelor și amenzilor, s-ar putea să strângă aproape 20 milioane de semnături. Acest lucru ar însemna că trebuie eliminate impozitele și amenzile/înlocuite cu simple avertismente?
Dreptul la educație este un drept reglementat la nivel constituțional, nefiind opțional. Acest lucru este reflectat și în articolul 16 din Legea educației naționale nr.1/2011 cu modificările și completările ulterioare, care prevede că învățământul este obligatoriu.
Importanța evaluărilor în educația elevilor. Tezele susținute cu prezență fizică sunt ultimul bastion în calea scăderii relevanței notelor acordate de când s-a declanșat pandemia.
Teza este o evaluare sumativă care se face la finalul fiecărui semestru, fiind relevantă prin raportare la conținutul programei școlare parcurse într-un semestru.
Toate tipurile de evaluări au drept scop stabilirea nivelului la care se află elevul la un moment dat, precum și modalitățile de intervenție acolo unde se constată regres școlar și, de asemenea, sunt mijloace în stabilirea progresului elevului. Totodată, evaluările reprezintă și un instrument prin care profesorul își poate ajusta actul didactic. Evaluarea elevilor nu doar măsoară nivelul de învățare al acestora dar îl și susține. O evaluare eficientă pune la dispoziția elevilor, a cadrelor didactice și a responsabililor de politici educaționale informații referitoare la nivelul de cunoștințe și competențe ale elevilor, contribuind la identificarea aspectelor ce necesită îmbunătățiri la nivelul startegiilor de predare – învățare și la nivelul politicilor educaționale.
Legea educației definește unitatea de rezultate ale învăţării ca fiind partea unei calificări care cuprinde un set coerent de cunoştinţe, deprinderi şi competenţe generale, care pot fi evaluate şi validate. Validarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învăţării dobândite de o persoană, evaluate şi certificate, corespund cerinţelor specifice pentru o unitate sau o calificare.
Evaluările trebuie să fie etapizate pornind de la evaluarea inițială, care stabilește nivelul cognitiv al elevului și care se face la fiecare nou început, de ciclu de învățământ, an, semestru pentru ca profesorul să poată stabili o anumită strategie în actul didactic.
Dacă nu ai periodic rezultatul unor evaluări corecte, cum știi să faci alegeri pentru viitor?
Evaluarea formativă este un proces continuu prin care profesorul constată gradul de întelegere al elevului prin feedback-ul pe care îl primește. Evaluarea sumativă se realizează la finalul unei unități de învățare. Fiecare unitate de învățare are mai multe conținuturi pentru care se alocă un anumit numar de ore, într-un interval de una pana la mai multe săptămâni.
Specificul claselor de elevi este diferit, ritmul de învățare/predare este diferit, prin urmare, cât de relevante ar putea fi aceste evaluări sumative organizate doar la nivel național?
Nu înțelegem cum stabilirea și respectarea unor etape clare, graduale în procesul de predare – învățare-evaluare pot fi interpretate ca fiind generatoare de ”confuzie și panică”.
Apreciem că orice elev trebuie să-și cunoască nivelul real de cunoștințe și deprinderi dobândite. Evaluarea sumativă cu subiecte unice, are dezavantajul că nu poate fi organizată decât la o anumită dată, iar în contextul în care avem decizia descentralizată la școli, la data la care se susține această evaluare, în funcție de situația epidemiologică specifică, teza cu subiecte elaborate la nivelul școlii este soluția cea mai potrivită.
Ministerul Educației a luat măsuri de adaptare, luând în considerare efectele școlii online
Am luat în considerare efectele școlii online, în contextul în care școlile au desfășurat activitate atât cu prezență fizică cât și în sistem online, drept urmare Ministerul Educației a redus la 2 note numărul minim necesar pentru încheierea situației semestriale (adică 2 note, cu o pondere de 75%, la disciplinele la care se susțin tezele). Teza completează a 3-a notă, cu ponderea cea mai mică, 25% față de 37,5% ponderea fiecăreia din cele 2 note care pot fi date și în online.
Teza, ca orice evaluare, nu este o pedeapsă, ci ne ajută să întelegem unde ne situăm cu adevărat, fară a ne minți pe noi înșine
Procesul instructiv-educativ a fost gândit, inclusiv în ceea ce priveşte evaluările, pe etape. Fiecare dintre aceste etape urmăreşte atingerea potenţialului maxim al fiecărui elev, iar acest lucru nu se poate realiza arzând etape. Competenţele specifice, derivate din competenţele generale, se formează pe parcursul întregului an de învăţământ. Prin urmare, în scopul realizării competenţelor, activităţile de învăţare constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice. Evaluarea este o componentă indispensabilă a procesului de învăţământ. În contextul unui demers didactic centrat pe competenţe, evaluarea continuă, formativă ocupă un rol primordial. Se pot folosi atât forme şi instrumente clasice de evaluare, cât şi complementare (observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevului, autoevaluarea etc). Un învăţământ de calitate se poate face tinând cont de anumite rigori și stabilind repere clare.
Ministerul Educației susține interesul superior al elevilor, fără discriminare, susține o educație prin care elevii să dobândească competențele necesare și valorile adecvate pentru a forma societatea de mâine.
Faptul că elevii nu au dat teze de trei semestre, adică au fost privaţi de o evaluare importantă, acea singură evaluare care reflectă în mod corect nivelul elevilor la final de semestru are repercursiuni grave asupra stabilirii nivelului cognitiv al elevului. De asemenea, lipsa acestei evaluări importante, pune în dificultate şi pe profesor care nu va putea să îşi stabilească o strategie didactică ulterioară adecvată. Dacă nu ştii exact nivelul elevului la momentul T0, cum știi, mai departe, unde are nevoie elevul de mai multă intervenţie?
Generația de elevi care se află acum în clasa a VIII-a este profund afectată de faptul că nu a susținut nici evaluarea națională din clasa a VI-a, evaluare care avea de asemenea rolul de a monitoriza gradul de asimilare de către elevi a curriculumului și de stabilire a măsurilor remediale.
În concluzie, din considerente de ordin educațional, având bază argumente fundamentate pe studii ale specialiștilor în științele educației, Ministerul Educației menține tezele, ca formă de evaluare a nivelului de cunoștințe și competențe ale elevilor. – sursa: Ministerul Educației Naționale
