Miniștrii Apărării din România și Republica Moldova, Mihnea Motoc și Alatol Șalaru, au avut astăzi la București o rundă de discuții bilaterale privind cooperarea pe linia apărării între cele două state, dar și în context NATO și UE.De asemenea, pe agenda discuțiilor a fost inclus și un schimb de opinii cu privire la evoluțiile recente din contextul regional de securitate.
La finalul discuțiilor, cei doi oficiali au susținut declarații de presă, prilej cu care ministrul Mihnea Motoc a subliniat caracterul sopecial al relațiilor dintre cele două ministere, precum și coborârea discuțiilor de la nivelul conducerilor politice ale celor două ministere, la nivelul structurilor centrale, departamentele, SMG-uri, respectiv al categoriilor de forțe.
”Ne-am propus să dăm un caracter chiar mai sistematic și mai susținut acestor contacte, să utilizăm comisia mixtă pe probleme de Apărare pe care o avem de o manieră mai regulată și să ducem acest dialog și această cooperare și la nivelul unor unități din armatele noastre. Lucrăm la implementarea unui model care există între armatele moderne, un model de cooperare care se numește sister-units, și avem în plan să vedem dezvoltări și pe acestă direcție”, a afirmat ministrul Motoc, remarcând că trendul ascendent al relațiilor pe linie de apărare coincide cu mandatul ministrului Anatol Șalaru.
Ministrul român a trecut în revistă sprijnul pe care România l-a acordat Republicii Moldova în domeniul apărării, pornind de la învățământul militar până la consiliere și expertiză pe documentele programatice adoptate Republica Moldova în domeniul securității și apărării în ultima vreme, dar și în ceea ce privește palierul operațional și de instruire, arătând că obiectivul comun este finalizarea programelor începute și, pe termen lung, conceperea unor programe de cooperare mai complexe.
În ceea ce privește colaborarea pe linia NATO și UE, ”România sprijină constant orice demers de apropiere a Repubicii Moldova de NATO și UE, orice proiect pe care dânșii îl derulează în ideea consolidării raporturilor Chișinăului cu cele două organizații. Constatăm cu satisfacție că pe dimensiunea NATO există progrese certe în materializarea inițiativei NATO de consolidare a capabilităților de apărare, din care România face parte”, a spus Mihnea Motoc, care a amintit recentele demersuri pentru operaționalizarea Biroului NATO de legătură la Chișinău.
Referitor la cooperarea în cadrul UE, ministrul Motoc a arătat că ”este dorită o intensificare și o amplificare a participării Republicii Moldova la politica aflată în creștere de profil în această perioadă în UE. Sunt dezvoltările pe care le urmărim cu toții și este bine ca Republica Moldova, un partener important și dedicat al UE, să fie în pas cu aceste evoluții”, cu atât mai mult cu cât ”Republica Moldova este deja prezentă cu activități pe linia desfășurată sub egida politicii de securitate și de apărare comună”, iar România a susținut constant ideea de consolidare a dimensiunii de apărare și securitate în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, cu accent pe Republica Moldova.
La rândul său, ministrul Anatol Șalaru a remarcat reluarea activității comisiei mixte și și-a exprimat dorința ca România să rămână partenerul strategic al Republicii Moldova, iar Ministerul Apărarii Naționale să rămână partenerul strategic al Ministerului Apărării din Republica Moldova.
Acesta a evidențiat amplul proces de modernizare prin care trece armata Republicii Moldova, inclusv cu sprijinul României.
Șalaru a arătat că în cadrul discuțiilor a fost atins și palierul politic, în conteztul riscurilor de securitate prin care trece Republica Moldova: ”Astăzi Republica Moldova este un stat în care există riscuri, în care situația politică poate să degenereze”, având în vedere că pe teritoriul că există ”o armată rusă de ocupație” și ”o armată a Transnistriei care este necontrolată și imprevizibilă” lucru care necesită modernizarea Armatei Naționale a Republicii Moldova, ”capabilă să facă față oricăror provocări, nu numai celor care vin din Transnistria, dar și provocarilor războiului hibrid dus de Rusia foarte activ și forte vizibil în Republica Moldova. De asemenea, trebuie să ținem cont de situația din Ucraina, de dorința Rusiei de a-și extinde zona de influență la Marea Neagră în Ucraina și de a crea așa-numita Novo Russia, o idee la care nu au renunțat și care încearcă să se extindă, de situația din estul Ucrainei, care este îngrijoratoare pentru noi”.
Șalaru nu a ezitat să-și eprime îngrijorarea față de situația din regiunea transnistreană: ”Faptul că în ultimul timp trupele care se află ilegal au desfășurat o activitate intensă și o colaborare nemaivăzută până acum cu armata transnistreană ne îngrijorează. Acest lucru l-am discutat și la summit-ul NATO și ori de câte ori am avut ocazia. Am cerut sprijinul României pentru ca trupele de pacificatori ruse din Transnistria să fie retrase și acest format de pacificatori să fie înlocuit cu un format ONU, internațional, deoarece armata rusă din Transnistria implicandu-se direct de partea unei părți a conflictului și-a pierdut calitatea de pacificator, și-a pierdut încrederea. Este nevoie ca situația din Transnistria să fie readusă la ordinea de zi a marilor cancelarii europene, mondiale, și să se facă aceste schimbări pentru că numai în felul acesta există șanse ca această problema să fie rezolvată în viitorul apropiat”, a declarat ministrul Șalaru.
Deși nu a fost o temă pe agenda discuțiilor, ministrul moldovean salutat recenta decizie a CSAT de a forma un grup de lucru pentru evaluarea situației din Republica Moldova.
