Opera și viața lui Tristan Tzara, reamintite la 125 de ani de...

Opera și viața lui Tristan Tzara, reamintite la 125 de ani de la nașterea artistului

Un film despre opera și viața marelui artist avangardist Tristan Tzara, unul dintre inițiatorii dadaismului (1916) și autor al „Manifestului Dada 1918“, va fi prezentat vineri, 16 aprilie, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la naștere, pe rețelele de socializare ale ICR Lisabona.

Realizat de ICR Lisabona, împreună cu cercetătoarea Măriuca Stanciu de la cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, filmul consemnează atât contribuția esențială a lui Tzara la fondarea dadaismului, curent emblematic pentru arta secolului XX, cât și momente din biografia poetului, prezentate în contextul social-politic al primelor șapte decenii ale secolului al XX-lea, subliniind astfel caracterul sincronic al avangardei românești în raport cu mișcările similare din Europa.

Tristan Tzara, pe adevăratul său nume Samuel Rosenstock, se naște la Moinești, lângă Bacău, pe 16 aprilie 1896. Face școala primară în localitatea natală, apoi părinții îl trimit la Institutul particular „Schemitz-Tierin” și la Liceul „Sfântul Sava” din București. În octombrie 1912, Tristan Tzara fondează împreună cu prietenii săi Marcel Iancu și Ion Vinea (Eugen Iovanache) revista „Simbolul”. Reușesc să îi atragă printre colaboratori pe simbolistul Ion Minulescu, pe Iosif Iser (ilustrații) și pe Alexandru Macedonski (cu un poem în numărul inaugural). Pe râul vieții este primul poem publicat de Tzara, inspirat de simbolistul Emile Verhaeren, un fel de baladă pseudopopulară. În 1914 se înscrie la Universitatea din București pentru studiul matematicii și al filozofiei, și visează călătorii împreună cu Marcel Iancu, student la Politehnică. La sfârșitul lui 1915, Tzara și Iancu pregătesc aventura europeană și, împotriva dorinței părinților protectori și „orbiți de viața lor cuminte”, decid să plece la Zürich. Mișcarea culturală anarhistă, cunoscută sub numele Dada, începe în 1916, la Zürich, la Cabaretul „Voltaire”. Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara sunt: La Première Aventure céleste de Monsieur Antipyrine (1916), Vingt-cinq poèmes (1918) și manifestele mișcării, Sept Manifestes Dada (1924). „Sătul de nihilism și distrugere, când devine și cetățean francez, în 1947, Tzara intră în activitățile mai constructive ale suprarealismului”, este preocupat de reconcilierea suprarealismului cu marxismul, intră în Rezistența Franceză și în Partidul Comunist Francez. L’Homme approximatif (1931), Parler seul (1950) și La Face intérieure (1953) sunt lucrările sale de maturitate. Ultimul interviu îl va acorda ziaristei Madeleine Chapsal și, o lună mai târziu, pe 24 decembrie 1963, Tristan Tzara se stinge din viață. E însoțit pe ultimul drum de cei mai credincioși prieteni, martorii întregii vieți ai lui Samuel Rosenstock.