La lucrările Universităţii de vară de la Izvorul Mureşului, la care a participat şi preşedintele României – Traian Băsescu, doi lideri ai comunităţii româneşti, unul din Timocul sârbesc şi celălalt din Timocul bulgăresc au cerut retragerea unor diplomaţi. Cererea lor a fost susţinută şi de preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu. Ministrul de Externe a reacţionat prompt, catalogând cererile ca nejustificate și cerând reprezentanților asociațiilor să nu transfere disputele din mediul asocativ în problemele diplomației românești.
O reacție similară, dar formulată în termeni mai dur, a venit din partea lui Boian Bărbuță, preşedintele Iniţiativei Românilor din Serbia.
În timp ce românii din Valea Timocului au varii probleme, legate în principal de incertitudinea introducerii cursurilor de limba română în şcoli de la 1 septembrie 2013, dar şi de estomparea dificilă a efectelor asimilaţiei din ultimele două secole, unul din liderii cunoscuţi ai etnicilor români s-a alăturat liderului românilor din Bulgaria, pentru a cere retragerea de la post a unor diplomaţi care, doar în viziunea lor, ar manifesta un „comportament antiromânesc”. Preşedintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, Ivo Gheorghiev, a solicitat retragerea ambasadorului României la Sofia, Anton Păcureţu, pe motiv că „acesta face jocul ultranaţionaliştilor bulgari şi susţine că românii de acolo nu se confruntă cu nicio problemă, chiar dacă ei nu au şcoli în limba română, serviciu religios sau mass-media în limba maternă”.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Ariadnae Filum din Valea Timocului, Zavisa Jurj, a cerut retragerea consulului general al României la Zaicear, Iulian Niţu, susţinând că „acesta sprijină organizaţii şi partide româneşti create de sârbi şi care lucrează împotriva comunităţii româneşti şi a Bisericii Ortodoxe Române în zonă”.
Șeful diplomației românești, Titus Corlățean, a încercat să separe frământările intestine ale organizațiilor românilor din afara granițelor de problematica diplomației românești. Bazându-se, probabil, pe mult mai multe analize ale problematicii cu care se confruntă comunităţile româneşti din Serbia şi Bulgaria, şeful diplomaţiei româneşti declară: „Voi discuta cu cei doi reprezentanţi ai unor organizaţii româneşti, una din Bulgaria şi una din Serbia şi vom clarifica ceea ce este de clarificat. Însă, un lucru să fie foarte clar – nu vom accepta şi o spun cu toată prietenia faţă de aceşti români ai noştri, pe care-i cunosc de mult mai mulţi ani, şi cunosc exact situaţia de acolo, situaţia dintre asociaţii şi dintre lideri, şi nemulţumiri, frustări şi anumite lucruri în neregulă – nu vom accepta ca aceste probleme personale ale unora dintre oamenii de acolo pe care noi dorim să-i sprijinim pentru prezervarea identităţii naţionale române, aceste probleme şi animozităţile, unele personale, unele între asociaţii să fie transferate la nivelul ambasadelor şi consulatelor româneşti”.
Şi preşedintele României, Traian Băsescu, a fost ferm, tot la Izvorul Mureşului, cu cei care nu reuşesc să se înţeleagă între ei, pentru binele comunităţilor româneşti, în special cea din Serbia: „Românii trebuie să înveţe solidaritatea şi corectitudinea între ei. Comunităţile sunt fragmentate în asociaţii şi nu sunt luate în seamă de guverne. Noi, pe de altă parte, nu putem finanţa activităţi acolo unde nu există solidaritate. Primul apel la asociaţiile de vlahi din Valea Timocului este la solidaritate!”
Liderii din Timoc iau atitudine
Imediat după declaraţiile lui Zavişa Jurj, de la Izvorul Mureşului, unul dintre liderii românilor din Valea Timocului, Boian Bărbuţă, preşedintele Iniţiativei Românilor din Serbia a reacţionat, printr-o scrisoare deschisă adresată ministrului de Externe, în care semnalează erorile comise de-a lungul timpului în comunitățile românești din Serbia. Acceptarea Consiliului Vlah, cu această denumire, este una dintre aceste erori. O asemenea denumire a creat confuzie și a permis susținerea ideii că există o minoritate vlahă, alta decât cea românească. ”Iniţiativa Românilor, pe care o reprezint, este o federaţie de 10 organizaţii pur rumâneşti, care nu folosesc denumirea vlah. Domnul consul Iulian Niţu a înţeles că teoretic este sinonimia vlah – român, dar practic, în Serbia sunt două etnii! Consulul care ne ajută şi ne susţine este român adevărat şi construieşte o politică nouă cu noi şi a înţeles care au fost greşelile din ultimi 10 ani. Cu două consilii, şi neamul românesc este împărţit în două minorităţi. Jurj a avut 10 ani susţinere de la autorităţile din Bucureşti şi nu a reuşit să facă nimic pe teren, aceasta este realitatea! Ne rugăm de voi să avem o întâlnire la voi în România cu toţi liderii din Timoc şi cu consulul Iulian Niţu, să vedem cum mergem mai departe!”, se mai arată în scisoarea președintelui IRS, Boian Bărbuţă. – Romeo Crîşmaru
