Ambasada României în Italia a realizat un ghid orientativ pentru persoanele care doresc să se angajeze ca lucrători sezonieri în domeniul agricol în Italia.
Cetăţeni români interesaţi de astfel de locuri de muncă sunt sfătuiți să analizeze atent ofertele de muncă şi să încheie un contract de muncă legal, subliniindu-se faptul că românii se pot angaja în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii italieni, fără obţinerea unei autorizații de angajare (permis de muncă) și că au aceleași drepturi.
Înainte de începerea activității, există obligația înregistrării fiscale pentru obținerea codului fiscal (codice fiscale) de la autoritatea competentă (Agenzia delle Entrate). De asemenea, conformorm legislaţiei italiene, cu cel puţin o zi înainte de începerea propriu-zisă a muncii, angajatorul este obligat să înregistreze contractul de muncă la centrul pentru plasare în muncă competent/”centro per l’impiego” şi la instituțiile de protecţie socială competente (Institutul Naţional pentru Protecţie Socială – I.N.P.S. şi Institutul Naţional de Asigurare împotriva Accidentelor de Muncă şi Bolilor Profesionale – I.N.A.I.L), care să conțină informații privind lucrătorul (cod fiscal, nume, prenume, data și locul nașterii, rezidența/domiciliul), data angajării, data încetării activității, tipul contractului, calificarea profesională a angajatului, indicarea contactului colectiv de muncă aplicat și încadrarea profesională în funcție de care se stabilește salariul. Dacă durata șederii în Italia depășește trei luni, cetățenii români care lucrează în Italia au obligația să se înscrie în Registrul de evidenţă a populaţiei/”Anagrafe” de la Primărie, iar pentru o ședere de până la 3 luni, se poate solicita înscrierea în Registrul temporar de evidență a populației.
Ghidul realizat de ambasadă prezintă și riscurile muncii fără forme legale – lipsa protecţiei sociale, a beneficiilor sistemului de securitate socială, a alocaţiei pentru nucleul familial, indemnizaţiei de maternitate (în cazul femeilor), ajutorului de şomaj, pensiei (neincluderea în stagiul de cotizare a perioadei lucrate) etc. În cazul muncii la negru, salariul este mai mic decât cel reglementat legal, , iar lucrătorii nu beneficiază de drepturile contractului colectiv de muncă, nu li se respectă programul de lucru şi timpul de odihnă legal, nivelul de calificare şi pregătire și pot fi concediați în orice moment, fără a se putea apăra. De asemenea, în cazul unui accident de muncp, lucrătorii fără fore legale nu beneficiază de protecţie şi securitate a muncii, iar ulterior riscă să nu poată obține recunoaşterea drepturilor cuvenite în urma muncii prestate (inclusiv plata salariului), precum și riscul crescut de a deveni victime ale exploatării şi traficului de fiinţe umane.
Ambasada și Consulatele României nu se pot substitui Serviciilor Publice de Ocupare și nu își pot asuma responsabilitatea pentru contractele sau condițiile oferite de angajatori, pe care angajații sunt sfătuiți să le verificați personal, cu atenție!
Ghidul prezintă incusiv lista instituțiilor competente din Italia unde pot fi semnalate problemele în derularea raporturilor de muncă sau pentru obținerea unor prestații
Ghidul integral AICI.
În ultimii ani, numeroase materiale de presă, dar și cercetări sociologice au tras serioase semnale de alarmă în legătură cu această formă de sclavagism modern, precum și asupra faptului că sezonierii din Italia devin victima a numeroase abuzuri, inclusiv ameninţări şi agresiuni sexuale, lucruri care la un moment dat au ajuns chiar în atenția Comisiei Europene.
Agricultura Italiei se bazează în mare măsură pe forţa de muncă a imigranţilor. După ce ani la rând au fost acuzaţi că exploatează refugiaţi şi imigranţi ilegali veniţi din afara Europei, patronii de ferme din Italia s-au reorientat către forţa de muncă venită din statele mai sărace ale Uniunii Europene, astfel crescând numărul românilor care lucrează în agricultură.
La începutul lunii, ministrul Agriculturii din Italia, Teresa Bellanova, a discutat cu ambasadorul României în această țară pentru a discuta despre redeschiderea fluxului de lucrători sezonieri în agricultură și a transmis asigurări din partea autorităților italiene privind respectarea drepturilor contractuale ale muncitorilor agricoli români, subliniind totodată aprecierea pentru contribuția fundamentală a acestora la piața agricolă italiană. Muncitorii români care ajutau Italia la strânsul recoltelor reprezentau o treime din lucrătorii străini în acest domeniu.
După ce Comisia Europeană a dat undă verde circulației în anumite condiții a muncitorilor sezonieri agricoli, ministrul italian a început demersurile pentru a găsi o modalitate de a readuce în Italia mâna de lucru din Europa de Est, imperios necesară strângerii recoltelor agricole.
Conform datelor oficiale, 107.000 de lucrători sezonieri agricoli vin din România în fiecare an pentru a-i ajuta pe italieni la recoltarea fructelor și legumelor. Acest număr ar reprezenta o treime din totalul lucrătorilor străini, iar prezența românilor acum pe câmpurile acestei țări a devenit absolut indispensabilă, scrie sursa citată.
Ettore Prandini, președintele Coldiretti (Confederația Națională a Cultivatorilor) a salutat pozitiv această inițiativă: „Este nevoie să ajungem la un acord cu guvernele țărilor din Europa de Est pentru a relua fluxul lucrătorilor străini pe câmpurile italiene. Trebuie încheiat cu aceste țări un proiect care să garanteze siguranța și sănătatea lucrătorilor, astfel încât, atunci când se întorc în țara lor de origine, să nu fie puși în carantină.”
Potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, până la data de 20 aprilie 2020, Italia era statul european cu cel mai mare număr de infecții cu COVID-19 confirmate (178.972, cu creștere de 3.047 de cazuri în 24 de ore), având, de asemenea, și cel mai mare număr de decese înregistrate. (178.972).
De asemenea, din totalul de 947 cetățeni români infectați cu noul coronavirus și aflați în afara teritoriului României, 633 sunt în Italia, peste 200 de cazuri (o treime) fiind înregistrate în ultimele 24 de ore (n.r. – între 20 și 21 aprilie 2020).
