În ajunul reuniunii miniștrilor apărării din statele membre NATO, care are loc joi, 15 februarie, la sediul NATO din Bruxelles, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a susținut o conferință de presă în care a prezentat evoluția investițiilor în apărare de la angajamentul din 2014 până în prezent.
Astfel, în 2023 a avut loc o creștere reală de 11% a cheltuielilor pentru apărare a aliaților europeni și Canadei, pe care secretarul general a numit-o „creștere fără precedent”. El a adăugat că se așteaptă ca în 2024 un număr de 18 aliați să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare, ceea ce ar însemna o creștere de șase ori comparativ cu 2014, când doar trei membri și-au respectat angajamentul.
„În 2024, Aliații NATO din Europa vor investi un total de 380 de miliarde de dolari în apărare. Pentru prima dată, aceasta reprezintă 2% din PIB-ul lor combinat”, a spus Stoltenberg. El a menționat „progresele reale” ale aliaților europeni. ”Cu toate acestea, unii aliați mai au încă drum de parcurs. Pentru că am convenit la Summitul de la Vilnius că toți aliații ar trebui să investească 2%, iar acel 2% este un minim”, a spus Stoltenberg.
În 2014, aliații NATO din Europa au investit 1,47% din PIB-ul lor colectiv în apărare. Această cifră a crescut constant pe parcursul unui deceniu și va ajunge la 2% în 2024.
Referindu-se la agenda ședinței ministeriale, secretarul general al NATO a anunțat că discuțiile se vor referi la continuarea creșterii producției de muniție.
”În ultimele luni, NATO a convenit contracte în valoare de zece miliarde de dolari. Săptămâna aceasta Germania a lansat construcția unei noi fabrici de muniții în Saxonia Inferioară. La capacitate maximă, va produce aproximativ 200.000 de obuze de artilerie pe an”, a spus Stoltenberg.
Acesta s-a referit și la progresele privind acoperirea cu resurse a noilor planuri de apărare, aducând în atenție testarea acestor planuri prin exercițiul Steadfast Defender, cel mai mare exercițiu NATO din ultimele decenii (implică 90.000 de militari din tote statele aliate și din Suedia), în curs de desfășurare.
Subliniind că nu există nicio amenințare militară iminentă împotriva vreunui Aliat NATO, Stoltenberg a afirmat și că ”Nu putem niciodată să luăm pacea de bună. NATO va continua să se asigure că nu există loc pentru calcule greșite la Moscova cu privire la disponibilitatea și hotărârea noastră de a proteja toți Aliații”.
Stoltenberg a punctat și următoarele reuniuni care sunt programate pentru perioada următoare – reuniunea Consiliului NATO-Ucraina și o întâlnire online a Grupului de Contact pentru Apărare a Ucrainei condus de SUA.
Răspunzând unei întrebări adresată de BBC, secretarul general al NATO a explicat că majorarea chetuielilor de apărare ale Alianței au fost declanșate de ocuparea ilegală de către Federația Rusă a Crimeii, pentru descurajarea oricărui atac militar asupra oricărui Aliat.
” … A fost o decizie a Aliaților NATO încă din 2014, că, de când lumea s-a schimbat, de când lumea a devenit mai periculoasă, era necesar ca NATO să răspundă. Și exact asta am făcut. Și cu mai multe cheltuieli pentru apărare, investiții record în apărare în întreaga Alianță, cu mai multe forțe dislocate în partea de est a Alianței, cu o pregătire ridicată a forțelor noastre, cu investiții mari în noi capabilități moderne, toate acestea împreună au întărit NATO”, a spus Stoltenberg.
În legătură cu recentele comentarii ale lui Donald Trump care au declanşat o nouă dezbatere cu privire la protecţia Alianței din partea Statelor Unite, Stoltenberg a răspuns: ”Nu ar trebui să subminăm credibilitatea descurajării NATO. Și asta se referă atât la capacitățile în care investim, dar și la modul în care comunicăm, pentru că descurajarea este scopul adversarilor noștri”.
