Tradițional, considerăm că războaiele se poartă în aer, pe mare și pe uscat, în spațiu și pe internet. Din ce în ce mai mult informațiile sunt pivite ca un teatru de război, mediile informaționale sunt remodelate în întreaga lume prin ideea că sunt teatre de război. „Războiul informațional” concepe informația nu ca un instrument sau un act, ci ca un spațiu în care are loc războiul. Fie pentru avantaj geopolitic, succes electoral, promovarea unor idei, fie pentru avantaje economice, în război valoarea informației este pur instrumentală, o modalitate de atingere a scopurilor ulterioare pentru schimbarea de atitudini, convingeri, identitate și comportament.
Unul dintre instrumentele războiului informațional este dezinformarea, iar cantități uriașe de cercetări academice și investigații jurnalistice au prezentat diferitele fețe ale dezinformării de pe rețelele de socializare. Dar dezinformarea poate fi combinată cu alte tehnici, mai puțin evidente – manipularea platformelor, amplificarea mesajelor prin folosirea algoritmilor, exploatarea identității false, automatizarea rău intenționată, comportamentul neautentic coordonat.
Campaniile care implică aceste tehnici au loc din multe motive, pornind de la influențarea alegerilor și a cazurilor în justiție până la atacuri teroriste, summit-uri diplomatice, dezbateri globale despre acțiunile climatice și, desigur, în sprijinul acțiunilor militare convenționale. Și, deși atribuirea acestor campanii a fost întotdeauna dificilă, este posibil ca autorii să fie la fel de variați, de la grupuri militare și de operațiuni cibernetice la mobilizări extremiste, criminali cibernetici, „investigatori” în teoria conspirației, consultanțe de publicitate ilegală și altele.
O mare atenție a fost acordată detectării campaniilor ilicite pe platformele mainstream de rețele sociale precum Twitter și Facebook, dar exstă și alte spații în care poate fi dus războiul informațional și cărora le-a fost acordată mai puțină atenție.
O echipă a Institutului pentru Dialog Strategic (ISD) din Marea Britanie și Centrului pentru Analiza Rețelelor Sociale (CASM Technology) a publicat o lucrare care explorează modul în care poate fi detectată dezinformarea pe Wikipedia. Autorii consideră că o cartografiere a datelor ar putea scoate la lumină strategii pe care statele le pot folosi pentru a introduce dezinformarea, iar jocul este lung și subtil.
„Putem vedea ce se întâmplă pe YouTube și Facebook și Twitter și Telegram, putem vedea cât de mult efort depun statele pentru a încerca să controleze și să manevreze în acele spații”, spune Carl Miller, director de cercetare la CASM „Iar pentru mine nimic nu sugerează că Wikipedia ar fi imună la atât de mult efort, timp și gândire ca în oricare dintre acele alte domenii”.
Pentru această lucrare, ne uităm la cea mai importantă din punct de vedere epistemic dintre toate țintele posibile ale războiului informațional: Wikipedia.
Wikipedia are o poziție unică în ecosistemul informațional global. Este cea mai mare sursă de adevăr pe care omenirea a creat-o vreodată, vizitată de peste un miliard de oameni în fiecare lună și (într-un sondaj din 2014) cea mai de încredere sursă, chiar mai mult decât BBC News.
Wikipedia este cea mai comună sursă deinformare după orice căutare Google, conținutul său populează Google și este sursa la care giganții tehnologici înșiși apelează pentru ajutor pentru a se confrunta cu dezinformarea pe propriile platforme.
Wikipedia este, de asemenea, o sursă frecventă pe care oamenii o consultă pentru informații credibile despre evenimente pe măsură ce se întâmplă, iar paginile despre aceste evenimente pot arăta editarea continuă pentru a le menține actualizate pe măsură ce noi informații devin disponibile, editările sunt deschise, conținutul fals poate fi retras rapid, paginile pot fi blocate și protejate, iar site-ul este supravegheat de o combinație de roboți și editori. Cu toate acestea, întrebarea care rămâne este: cât de vulnerabilă este Wikipedia la războiul informațional care ar putea folosi metodologii mai subtile și poate fi executat pe perioade mai lungi de timp?
În cercetarea ISD și CASM Technology sunt analizate modalitățile în care Wikipedia poate fi vulnerabilă la formele de manipulare sistematică așa cum sunt pe Facebook, Twitter, YouTube, Reddit și altele. Raportul combină o analiză a literaturii de specialitate privind cercetările și informațiile disponibile public în jurul Wikipedia, interviuri cu experți și un studiu de caz. Pentru studiul de caz, a fost aleasă pagina Wikipedia în limba engleză pentru războiul ruso-ucrainean, unde au fost examinate conturile care au editat pagina și care au fost ulterior blocate de la editare. Comportamentul lor de editare pe alte pagini Wikipedia a fost mapat pentru a înțelege amploarea și suprapunerea contribuțiilor. Această mapare a rețelei pare să identifice o anumită strategie folosită de actorii răi de a împărți editările pe pagini similare pe mai multe conturi pentru a evita detectarea. Cercetătorii au testat apoi o abordare de filtrare a editărilor de către editorii blocați, în funcție de faptul dacă adaugă referințe la site-uri afiliate sau sponsorizate de mass-media de stat și au descoperit că o serie de editări au prezentat narațiuni în concordanță cu războiul informațional sponsorizat de Kremlin. Pe baza acestui fapt, cercetătorii au reușit să identifice o serie de alte pagini Wikipedia în care editorii blocați au introdus domenii afiliate statului, ceea ce ajută la evidențierea diferitelor regiuni ale Wikipedia care ar putea fi investigate mai îndeaproape.
