ÎNCHIDEȚI
  • Europa
    • Ucraina
    • Republica Moldova
    • Bulgaria
    • Serbia
    • Ungaria
    • Diaspora
  • America de Nord
    • Canada
    • SUA
  • Alte Comunitati
    • America Latina
    • Africa
    • Asia
    • Australia
  • România
  • Analize/Invitați
    • Analize
    • Invitați
  • Interviu
  • Video
luni, 25 ianuarie 2021
  • Despre noi
  • Colaboratori
  • Parteneri
  • Contact
TimpRomanesc.ro - E timpul tau!
TimpRomanesc.ro - E timpul tau! TimpRomanesc.ro - E timpul tau!
  • Europa
    • Ucraina
    • Republica Moldova
    • Bulgaria
    • Serbia
    • Ungaria
    • Diaspora
  • America de Nord
    • Canada
    • SUA
  • Alte Comunitati
    • America Latina
    • Africa
    • Asia
    • Australia
  • România
  • Analize/Invitați
    • Analize
    • Invitați
  • Interviu
  • Video
Acasă Cultura / Culte Centenarul Tratatului de la Trianon
  • Cultura / Culte
  • Economic / Social
  • Europa
  • România
  • Stiri
  • Uncategorized

Centenarul Tratatului de la Trianon

De către Andras Rozalia -
28/05/2020

Pentru a marca 100 de ani de la recunoașterea internațională a Marii Uniri, Romfilatelia introduce în circulație joi, 4 iunie 2020, emisiunea de mărci poștale Centenarul Tratatului de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles.

Tratatul de la Trianon a fost semnat între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, un stat învins.

Prevederile Tratatului au vizat stabilirea frontierelor noului stat Ungaria, cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (viitorul stat Iugoslavia), Regatul României și Cehoslovacia.

Tratatul de la Trianon s-a înscris în seria documentelor internaționale încheiate la finalul Primului Război Mondial, fiind unul dintre tratatele de pace semnate de puterile Antantei și Germania (Versailles, 28 iunie 1919), Austria (Saint-Germain-en-Laye, 10 septembrie 1919), Bulgaria (Neuilly, 27 noiembrie 1919) și Turcia (Sčvres, semnat la 10 august 1920, înlocuit cu Tratatul de la Lausanne din 24 iulie 1923).

Tratatul de la Trianon este structurat în 4 părți, prima parte incluzând Pactul Ligii Națiunilor (conținut comun pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial). Partea a doua definește frontierele Ungariei cu statele vecine – în principiu, actualele sale frontiere. Sunt consfințite includerea teritoriului Croației-Sloveniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (astăzi în Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, al Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

Partea a treia, intitulată „Clauze politice pentru Europa”, reglementează cadrul bilateral al relațiilor dintre Ungaria și statele vecine, recunoașterea unor prevederi legate de anumite state din Europa (Belgia, Luxemburg etc.), dispoziții referitoare la cetățenie, protecția minorităților naționale. Partea a patra, intitulată „Interesele Ungariei în afara Europei”, include prevederi referitoare la renunțarea de către Ungaria la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (actualul stat al Thailandei) și China.

Un rol important în trasarea granițelor României la Conferința de Pace l-a avut Emmanuel de Martonne, un savant francez de la Universitatea Sorbona, care realizase în tinerețe o teză de doctorat privind distribuția geografică a populației din Regatul României. El a reușit să impună, în cadrul dezbaterilor Conferinței, principiul viabilității frontierelor. Acest principiu recomanda ca noile granițe să nu țină seama doar de configurația etnică, ci și de relief, precum și de infrastructura teritorială. Temeinicia muncii lui Emmanuel de Martonne este dovedită de faptul că, la un secol după Tratatul de la Trianon, frontierele dintre România, Ungaria și Serbia sunt păstrate așa cum le-a desenat el.

Tratatul a fost semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles. Oficialitățile care au semnat acest act istoric reprezentau Franța, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Japonia, România, Regatul Sârbilor, Croația și Slovenia, Cehoslovacia și alte nouă state, printre care și Ungaria, reprezentată de Ágost Benárd și Alfréd Drasche-Lázár. Din partea României, Tratatul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat și Nicolae Titulescu, ministru de Finanțe și prim delegat la Conferința de Pace.

Tratatul a fost ratificat de Marea Britanie în mai 1921 și de Franța în iunie 1921. Cu ocazia dezbaterilor referitoare la ratificarea din partea Franței, Aristide Briand a afirmat: „Franța nu va interveni niciodată împreună cu guvernele aliate și prietene pentru a dăuna dreptului României la suveranitatea națională, oricât de puțin”.

În România, Tratatul a fost ratificat la 17, respectiv 20 august 1920 de Senat și Camera Deputaților, fiind sancționat la 30 august 1920 de Regele Ferdinand I.

Pe timbrul emisiunii, cu valoarea nominală de 8,50 lei, este ilustrat Nicolae Titulescu, strălucit om politic și diplomat, Prim Delegat al României la Conferința de Pace de la Paris, alături de Palatul Marele Trianon.

Colița emisiunii descrie o compoziție dedicată Centenarului Tratatului de la Trianon. Pe timbrul coliței dantelate, cu valoarea nominală de 29 lei, sunt ilustrați Regele Ferdinand I și Regina Maria, ambii privind spre stema de stat a României Mari. Seria personalităților de pe coliță este continuată cu Ion I.C. Brătianu, șeful delegației României la Conferința de Pace de la Paris, alături de dr. Ion Cantacuzino și Nicolae Titulescu, ambii semnatari ai Tratatului din partea României. Colița mai conține reproducerea paginii întâi a publicației pariziene Le Petit Journal, suplimentul ilustrat, din data de 28 martie 1920, care a publicat harta României cu granițele stabilite de Conferința de Pace, alături de un desen de epocă al Palatului Marele Trianon.

Emisiunea de mărci poștale este completată de plicul prima zi, coală de 32 timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă și coliță dantelată.

 

Pentru a marca 100 de ani de la recunoașterea internațională a Marii Uniri, Romfilatelia introduce în circulație joi, 4 iunie 2020, emisiunea de mărci poștale Centenarul Tratatului de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles.

Tratatul de la Trianon a fost semnat între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, un stat învins.

Prevederile Tratatului au vizat stabilirea frontierelor noului stat Ungaria, cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (viitorul stat Iugoslavia), Regatul României și Cehoslovacia.

Tratatul de la Trianon s-a înscris în seria documentelor internaționale încheiate la finalul Primului Război Mondial, fiind unul dintre tratatele de pace semnate de puterile Antantei și Germania (Versailles, 28 iunie 1919), Austria (Saint-Germain-en-Laye, 10 septembrie 1919), Bulgaria (Neuilly, 27 noiembrie 1919) și Turcia (Sčvres, semnat la 10 august 1920, înlocuit cu Tratatul de la Lausanne din 24 iulie 1923).

Tratatul de la Trianon este structurat în 4 părți, prima parte incluzând Pactul Ligii Națiunilor (conținut comun pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial). Partea a doua definește frontierele Ungariei cu statele vecine – în principiu, actualele sale frontiere. Sunt consfințite includerea teritoriului Croației-Sloveniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (astăzi în Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, al Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

Partea a treia, intitulată „Clauze politice pentru Europa”, reglementează cadrul bilateral al relațiilor dintre Ungaria și statele vecine, recunoașterea unor prevederi legate de anumite state din Europa (Belgia, Luxemburg etc.), dispoziții referitoare la cetățenie, protecția minorităților naționale. Partea a patra, intitulată „Interesele Ungariei în afara Europei”, include prevederi referitoare la renunțarea de către Ungaria la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (actualul stat al Thailandei) și China.

Un rol important în trasarea granițelor României la Conferința de Pace l-a avut Emmanuel de Martonne, un savant francez de la Universitatea Sorbona, care realizase în tinerețe o teză de doctorat privind distribuția geografică a populației din Regatul României. El a reușit să impună, în cadrul dezbaterilor Conferinței, principiul viabilității frontierelor. Acest principiu recomanda ca noile granițe să nu țină seama doar de configurația etnică, ci și de relief, precum și de infrastructura teritorială. Temeinicia muncii lui Emmanuel de Martonne este dovedită de faptul că, la un secol după Tratatul de la Trianon, frontierele dintre România, Ungaria și Serbia sunt păstrate așa cum le-a desenat el.

Tratatul a fost semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles. Oficialitățile care au semnat acest act istoric reprezentau Franța, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Japonia, România, Regatul Sârbilor, Croația și Slovenia, Cehoslovacia și alte nouă state, printre care și Ungaria, reprezentată de Ágost Benárd și Alfréd Drasche-Lázár. Din partea României, Tratatul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat și Nicolae Titulescu, ministru de Finanțe și prim delegat la Conferința de Pace.

Tratatul a fost ratificat de Marea Britanie în mai 1921 și de Franța în iunie 1921. Cu ocazia dezbaterilor referitoare la ratificarea din partea Franței, Aristide Briand a afirmat: „Franța nu va interveni niciodată împreună cu guvernele aliate și prietene pentru a dăuna dreptului României la suveranitatea națională, oricât de puțin”.

În România, Tratatul a fost ratificat la 17, respectiv 20 august 1920 de Senat și Camera Deputaților, fiind sancționat la 30 august 1920 de Regele Ferdinand I.

Pe timbrul emisiunii, cu valoarea nominală de 8,50 lei, este ilustrat Nicolae Titulescu, strălucit om politic și diplomat, Prim Delegat al României la Conferința de Pace de la Paris, alături de Palatul Marele Trianon.

Colița emisiunii descrie o compoziție dedicată Centenarului Tratatului de la Trianon. Pe timbrul coliței dantelate, cu valoarea nominală de 29 lei, sunt ilustrați Regele Ferdinand I și Regina Maria, ambii privind spre stema de stat a României Mari. Seria personalităților de pe coliță este continuată cu Ion I.C. Brătianu, șeful delegației României la Conferința de Pace de la Paris, alături de dr. Ion Cantacuzino și Nicolae Titulescu, ambii semnatari ai Tratatului din partea României. Colița mai conține reproducerea paginii întâi a publicației pariziene Le Petit Journal, suplimentul ilustrat, din data de 28 martie 1920, care a publicat harta României cu granițele stabilite de Conferința de Pace, alături de un desen de epocă al Palatului Marele Trianon.

Emisiunea de mărci poștale este completată de plicul prima zi, coală de 32 timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă și coliță dantelată.

Partajează asta:

  • Email
  • Mai mult
  • Twitter
  • Facebook

Similare

DISTRIBUIȚI
Facebook
Twitter
  • tweet
Articolul precedentConvorbire Orban – Merkel referitoare la situația lucrătorilor sezonieri români din Germania
Articolul următor64 de români repatriați din Franța
Andras Rozalia

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR

Stiri

Pasiunile regilor României (I)

Stiri

Colecțiile muzeelor dispărute

Stiri

Apreciere internațională a mărcii poștale românești

Cultura / Culte

Tratatele de pace de la Paris, 1919-1920 

Cultura / Culte

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 160 de ani

Cultura / Culte

Ludwig van Beethoven, 250 de ani de la naștere

Cultura / Culte

Ziua mărcii poștale uniformele regalității românești

Cultura / Culte

Mihai Eminescu, poet al credinței neamului românesc

Cultura / Culte

Ordine și Medalii Românești

Cultura / Culte

AEROMFILA 2020

Cultura / Culte

Cupluri celebre. Poezia dragostei 

Cultura / Culte

Uniformele regalității românești

MESAJ DE INTERES PUBLIC
ATENȚIONĂRI DE CĂLĂTORIE
DIRECȚIONAȚI PÂNĂ LA 3,5 % DIN IMPOZITUL PE VENIT PENTRU ANUL 2019
VERIFICĂ TIMPII DE AȘTEPTARE LA FRONTIERĂ

LEGĂTURI UTILE
  • SENAT – COMISIA PENTRU COMUNITĂȚILE DE ROMÂNI DIN AFARA ȚĂRII
  • CAMERA DEPUTAȚILOR – COMISIA PENTRU COMUNITĂȚILE DE ROMÂNI DIN AFARA ȚĂRII
  • MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
  • DEPARTAMENTUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI
  • MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
  • MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
  • DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
MESAJ DE INTERES PUBLIC
Facebook
Facebook
Newsletter TIMP ROMÂNESC

Enter your email address:

Delivered by FeedBurner

MESAJ DE INTERES PUBLIC

MUZEUL VIRTUAL AL UNIRII

CAMPANII NAȚIONALE
CAMPANIE PENTRU PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE
CAMPANIA NAȚIONALĂ

SERVICII CONSULARE

Sistemul SOLVIT

PARTENERI

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

ARHIVE
  • 2021 (167)
  • 2020 (2144)
  • 2019 (1172)
  • 2018 (1710)
  • 2017 (2534)
  • 2016 (2213)
  • 2015 (2296)
  • 2014 (2885)
  • 2013 (1541)
  • 201 (1)
TimpRomanesc.ro este un proiect media dedicat românilor de pretutindeni. Editor: Asociația CENTRU ROMÂN PENTRU INIȚIATIVĂ SOCIALĂ Responsabilitatea juridică în cazul editorialelor/opiniilor/articolelor redactate de invitații permanenți sau invitații speciali aparține în exclusivitate autorilor. Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv. contact@timpromanesc.ro
Contactați-ne: contact@timpromanesc.ro - tel.0753.937.268

ȘI MAI MULTE ȘTIRI

Joe Biden a intrat în ”luna de miere” politică

25/01/2021

Bucureștii se relaxează un pic

25/01/2021

O nouă pandemie?

25/01/2021

CATEGORIE POPULARĂ

  • Stiri14821
  • Europa11530
  • Economic / Social8138
  • Evenimente7891
  • Cultura / Culte5956
  • România5937
All for Joomla All for Webmasters
© Copyright 2013 - 2021 - TIMP ROMÂNESC, realizat UltraSoft Systems, Editor: Asociația CENTRU ROMÂN PENTRU INIȚIATIVĂ SOCIALĂ
Translate »
MAI MULTE ARTICOLE
Cultura / Culte

Actori din 6 țări la Festivalul Internaţional de Statui Vivante din...

Timp Românesc -
29/05/2015
Trupe din Portugalia, Ucraina, Olanda, Macedonia şi Bulgaria vor participa la cea de-a V-a ediţie a Festivalului Internaţional de Statui Vivante, care va avea...

loading Anulare
Articolul n-a fost trimis - verifică adresele tale de email!
Verificarea emailului a eșuat., te rog încearcă din nou
Regret, blogul tău nu poate partaja articole prin email.