A intrat în vigoare, la 7 mai, Legea europeană privind libertatea mass-media, un set nou de norme fără precedent destinate să protejeze independența și pluralismul mass-media.
Acest nou act legislativ prevede garanții împotriva interferențelor politice în deciziile editoriale și împotriva supravegherii jurnaliștilor. Legea garantează funcționarea mai ușoară a mass-media pe piața internă și online. De asemenea, regulamentul urmărește să asigure independența și finanțarea stabilă a serviciilor publice mass-media, precum și transparența privind proprietatea asupra mass-media și alocarea cheltuielilor cu publicitatea de stat.
Propus de Comisie în septembrie 2022, acest regulament instituie mai multe măsuri de protecție a dreptului la pluralitatea mass-media.
De asemenea, protejează independența mass-mediei, protejând-o împotriva intervențiilor nejustificate ale statului, astfel încât să poată informa cetățenii în mod liber, fără teamă sau favoruri. Noul set de norme se va aplica integral începând cu 8 august 2025.
În timpul elaborării Legii europene privind libertatea mass-media a avut loc o consultare publică deschisă. EMFA prevede:
- protejarea independenței editoriale, solicitând statelor membre să respecte libertatea editorială efectivă a furnizorilor de servicii mass-media;
- protejarea surselor jurnalistice, inclusiv împotriva utilizării programelor spion.
- asigurarea funcționării independente a serviciilor publice de mass-media, inclusiv prin garantarea unor resurse financiare adecvate, sustenabile și previzibile și prin promovarea transparenței în numirea șefului sau a membrilor consiliilor de administrație ale mass-media publice;
- garantarea transparenței proprietății asupra mass-media prin divulgarea de către furnizorii de servicii mass-media a unor informații specifice despre ei înșiși (de exemplu, nume legale, date de contact, declarație de avere);
- să ofere garanții împotriva eliminării nejustificate de către platformele online foarte mari (desemnate în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale) a conținutului media produs în conformitate cu standardele profesionale, dar considerat incompatibil;
- introducerea unui drept de personalizare a ofertei media pe dispozitive și interfețe, cum ar fi televizoarele conectate, permițând utilizatorilor să modifice setările implicite pentru a reflecta propriile preferințe;
- să se asigure că statele membre furnizează o evaluare a impactului principalelor concentrări ale pieței mass-media asupra pluralismului și independenței editoriale a mass-media prin teste de pluralism al mass-media;
- asigurarea unei transparențe sporite în ceea ce privește măsurarea audienței pentru furnizorii de servicii mass-media și agențiile de publicitate, pentru a limita riscul ca datele de audiență să fie umflate sau părtinitoare;
- stabilirea cerințelor de transparență pentru alocarea publicității de stat furnizorilor de servicii media și platformelor online de către autoritățile și entitățile publice;
- intensificarea și extinderea cooperării și coordonării dintre autoritățile de reglementare din domeniul mass-media, inclusiv în ceea ce privește măsurile referitoare la serviciile mass-media din afara Uniunii.
Directiva Anti-SLAPP prevede garanții procedurale civile transfrontaliere împotriva litigării strategice împotriva participării publicului, astfel încât jurnaliștii și alte persoane implicate în dezbaterea publică să nu fie presați sau cenzurați din cauza proceselor nefondate care vizează intimidarea lor. Directiva a intrat în vigoare în mai 2024. Statele membre au la dispoziție 2 ani pentru a transpune dispozițiile sale în legislația națională. Directiva este un instrument de armonizare minimă, iar statele membre vor avea libertatea de a oferi o protecție mai largă la nivel național, inclusiv aplicarea în cazurile interne.
Se recomandă îmbunătățirea siguranței jurnaliștilor, prin care se solicită statelor membre să adopte măsuri pentru a proteja jurnaliștii atât offline, cât și online, cu accent pe jurnalistele care sunt deosebit de expuse riscului.
În același timp, Comisia a integrat protecția mass-media și drepturile acesteia într-o serie de alte noi acte legislative esențiale ale UE, cum ar fi Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind IA, care acoperă spațiul informațional în sens mai larg. De asemenea, Comisia monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a normelor-cheie pentru protejarea drepturilor de autor și a normelor privind serviciile mass-media audiovizuale.
