- Mai mult de jumătate dintre români declară că nu au încredere în media
- Doar jumătate dintre români spun că știu să identifice știrile false
Creșterea prețurilor, inflația și costul de trai, situația economică, sănătatea și educația sunt pe primele locuri între preocupările românilor la începutul lui 2023.
Ca urmare a războiului din Ucraina, și situația internațională reprezintă o preocupare, atât din punct de vedere economic, cât și de securitate.
După doi ani de pandemie și unul de război în imediata vecinătate, românii pun pe primul loc între preocupările lor creșterea prețurilor, inflația și costul de trai, atât în ce privește situația personală (51%), cât și opinia cu privire la situația națională (53%) și cea de la nivel european (30%). Pe plan personal și național, situația financiară proprie (22%) și cea economică a țării (29%) se clasează pe locul doi, urmate de sănătate (17%, atât la nivel personal, cât și național). În ceea ce privește Uniunea Europeană, românii clasează situația internațională pe locul doi ca preocupare (28%), urmată de resursele de energie (19%).
Majoritatea românilor consideră că propria situație financiară/economică va stagna (40%) sau chiar se va înrăutăți (36%) în următorul an, percepție ce se extinde și la nivel național (31 și, respectiv, 41%) și european (32 și, respectiv, 34%).
Românii sunt mulțumiți de modul în care Uniunea Europeană a gestionat răspunsul la invazia rusă din Ucraina (58%) și sunt în favoarea impunerii de sancțiuni Rusiei (67%), interzicerii anumitor instituții mass-media ruse în UE (61%), finanțării achiziției de echipamente militare pentru Ucraina (55%), furnizării de ajutor umanitar celor afectați de război (71%) sau primirii în Uniune a refugiaților ucraineni (72%). Ei consideră că invazia rusă reprezintă o amenințare la adresa securității atât a Uniunii Europene (69%), cât și a propriei țări (71%). De asemenea, ei apreciază că războiul are impact atât asupra propriei situații financiare (66%, cât și asupra situației economice naționale (69%).
Majoritatea românilor au încredere în Uniunea Europeană (52%, comparativ cu 47% în UE27), 42% dintre ei (50% în UE27) apreciind ca principal rezultat pozitiv al acesteia libertatea de circulație, adică posibilitatea de a călători, studia sau lucra fără restricții în oricare dintre statele membre UE.
Utilizarea surselor media, încrederea în acestea și dezinformarea
Românii urmăresc temele de actualitate cu precădere la televizor, dar discută și cu cei apropiați. Marea majoritate folosesc internetul zilnic, preponderent acasă, dar nu consideră internetul și în special rețelele sociale ca fiind o sursă de încredere pentru a fi la curent cu temele politice. Românii sunt conștienți de existența știrilor false sau care denaturează realitatea, dar doar jumătate dintre ei spun că știu să le identifice. Mai mult de jumătate sunt conștienți de pericolul reprezentat de știrile false pentru România și pentru democrație în general.
Mai mult de jumătate dintre români declară că nu au încredere în media, procent în scădere cu 3% față de vara anului 2022 și similar cu media cetățenilor din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, 87% menționează că se uită zilnic la televizor, în timp ce 20% ascultă radioul cu aceeași regularitate. Diferențele cele mai mari sunt între grupele extreme de vârstă, 96% dintre cetățenii între 65-74 de ani se uită la televizor în fiecare zi, în timp ce doar 67% dintre tineri declară același lucru. 35% dintre persoanele între 65-74 de ani ascultă radioul zilnic, în timp de doar 9% dintre tinerii între 15- 24 ani au aceleași obiceiuri. În același timp, 33% dintre români declară că nu ascultă posturi de radio niciodată. Podcasturile nu au aceeași popularitate în rândul românilor, 1 din 2 români declarând că nu ascultă niciodată astfel de produse media. Comportamentul este similar cu cel al altor europeni, 53% dintre cetățenii UE afirmând același lucru. Podcasturile sunt cele mai populare în Suedia, unde jumătate din populație ascultă un podcast o dată pe săptămână. Mai mult de jumătate dintre români (63%) declară că deseori întâlnesc știri sau informații care în opinia lor denaturează realitatea sau sunt chiar false, dar doar 54% spun că le este ușor să le identifice. Cu toate acestea, 61% sunt de acord că acestea sunt o problemă pentru România, iar 65% apreciază că ele sunt o problemă pentru democrație în general. La nivelul Uniunii ponderea este mai mare, 81% dintre europeni considerând știrile false o problemă pentru democrație și 76% pentru propria țară.
Informarea despre Uniunea Europeană
48% dintre români consideră că cetățenii din România sunt bine informați cu privire la temele europene, în creștere față de anul trecut cu 9 procente. Aceeași proporție apreciază că ei personal sunt bine informați. La nivel european, doar 43% dintre cetățeni se consideră ei înșiși bine informați cu privire la temele europene, însă numărul lor este în creștere față de anul trecut cu 8 procente. La întrebări specifice legate de Uniunea Europeană, 44% dintre români au răspuns corect cu privire la numărul statelor membre care utilizează moneda Euro, însă un procent destul de mare (23%) au declarat că nu știu răspunsul. O pondere semnificativ mai mare a românilor este familiară cu modul de alegere al europarlamentarilor, 77% cunoscând faptul că aceștia sunt aleși în mod direct de cetățeni. La nivelul UE27, ponderea celor care au răspuns corect la această întrebare este mai mică (61%). 1 din 2 români cunosc faptul că Elveția nu face parte din Uniunea Europeană, în timp ce 16% au recunoscut că nu știu răspunsul la această întrebare. Principala sursă de informare a românilor cu privire la știrile politice europene este televiziunea prin cablu, aceștia urmărind canalele de televiziune generaliste (41%) sau de știri (35%). Doar 17% dintre români declară că urmăresc astfel de știri în primul rând pe internet. La nivel european, principala sursă de informare este televiziunea generalistă, urmată îndeaproape de internet, 1 din 3 europeni declarând că citesc astfel de știri pe site-urile publicațiilor specializate, pe rețelele sociale, urmăresc platforme cu conținut video sau ascultă podcasturi. Românii includ și discuțiile cu prietenii, rudele, colegii ca surse de informare referitoare la Uniunea Europeană, politicile și instituțiile ei, 1 din 2 români afirmând acest lucru.
Utilizarea internetului
Dintre români, 21% declară că nu au folosit internetul niciodată, iar 71% îl folosesc zilnic. La nivelul UE27 sunt mai puțini cei care nu au folosit internetul niciodată (10%), iar ponderea celor care îl folosesc zilnic este de 81%. Utilizarea internetului are loc preponderent acasă (77%) sau la locul de muncă (54%). Frecvența utilizării internetului zilnic scade odată cu vârsta, ajungând de la 98% pentru tinerii între 15-24 de ani la 30% pentru cei din grupa de vârstă 65-74. Dintre locuitorii mediului rural, 25% declară că nu au folosit niciodată internetul, în timp ce procentul pentru cei din orașele mari este de 15%. Jumătate dintre români declară că folosesc rețelele sociale în fiecare zi, în creștere de la 46% anul trecut, și 68% cel puțin o dată pe săptămână. Valorile sunt similare cu cele ale mediei europene. 63% dintre români apreciază că rețelele sociale sunt o modalitate modernă de a fi la curent cu temele politice, dar mai mult de jumătate sunt de acord cu faptul că acestea nu pot fi de încredere (conform figurii).
Raportul național pentru România face parte din exercițiul Eurobarometru standard, publicat la fiecare început de an și analizează în detaliu percepții și așteptări ale românilor și modul în care acestea formează opiniile despre țară și despre Uniunea Europeană. Datele au fost colectate în perioada 12 ianuarie – 6 februarie 2023, folosind un eșantion de 1.041 respondenți cu vârsta de peste 15 ani. Pentru a putea înțelege în ansamblu rezultatele sondajului, raportul prezintă detalii referitoare la contextul social, economic și politic național și internațional care ar putea avea impact asupra opiniilor cetățenilor.
