Într-un interviu pentru europunkt.ro, Nicolae Dandiş, primarul oraşului Cahul, face o analiză a relațiilor dintre România și Moldova, dintre Moldova și UE, precum și o privire de ansamblu asupra proiectelor comune și eficienței acestora, arătând că reformarea Republicii Moldova nu va putea fi atinsă exclusiv prin evenimente culturale, ci prin obţinerea puterii politice de forţe oneste şi competente. Acesta subliniază că trebuie acordată o mult mai mare atenţie proiectelor legate de mass-media, cu foarte bine întocmite analize de impact, dar și alocării eficiente a fondurilor din România, care de asemenea trebuie să aibă impact.
Modificarea legislației care să permită o mai ușoară colaborare între autoritățile locale și derularea în comun a unor proiecte este o altă direcție semnalată de primarul oraşului Cahul: “În aceeaşi logică a descentralizării şi eficienţei, este necesar ca reprezentanţele diplomatice româneşti din Republica Moldova să aibă alocat un buget propriu pentru proiecte şi acţiuni cu impact local şi regional, dar şi un personal mai numeros. Cred că este mai eficient cînd o ambasadă sau consulat general primeşte cereri de finanţare pentru 50 de proiecte concrete, decât dacă aceleaşi cereri sunt primite la Bucureşti de o instituţie neconectată la problemele locale, împreună cu alte sute sau mii de proiecte din toată lumea”.
Edilul precizează că un subiect aparte de care ar trebui să se intereseze eurodeputaţii români este activitatea Delegaţiei UE la Chişinău, care nu trebuie să se rezume la monitorizarea unor proiecte, conferinţe de presă sau protocol: “Activitatea sa trebuie să fie mult mai intensă decât a oricărei alte misiuni diplomatice, cu experţi calificaţi în diferite domenii, capabili să ajute instituţiile statului să realizeze reforme, să aibă buget pentru proiecte proprii de promovare şi informare europeană şi în alte domenii. Poate unora nu o să le placă ce o să spun şi indiferent de justificări şi argumente, cred că România ar trebui să insiste ca şeful acestei misiuni să fie român: doar un român integru şi competent, care vorbeşte limba acestui stat şi înţelege drama istorică a poporului român şi mentalitatea celor de aici, va şti exact cum să reprezinte şi UE, şi interesele populaţiei Republicii Moldova. Ca un gând de final, consider că România ne poate ajuta şi în identificarea în statele membre a prietenilor care pot efectua lobby pentru interesele Republicii Moldova”.
În ceea ce priveşte educaţia, Rep. Moldova a beneficiat de mai multe donaţii de carte din România, “pe care le-am oferit unor şcoli şi biblioteci, dar cu regret constat că şi la noi, şi în toată lumea, bibliotecile devin tot mai goale. Se citeşte tot mai puţin sau se citeşte în format electronic, deci şi aici trebuie regândită strategia. Mai întâi trebuie ştiut de ce fel de cărţi este nevoie, ca să nu facem donaţii de dragul donaţiilor, fără a ne interesa cum vor fi valorificate după. Din punctul meu de vedere, trebuie acordată atenţie mai ales manualelor şcolare şi organizării lansărilor de carte românească în Republica Moldova, mai ales în centrele universitare”, mai adaugă Nicolae Dandiş.
În relaţia cu UE, Dandiș crede că, din păcate, Republica Moldova nu înregistrează mari progrese, iar din cauza corupției chiar și susținătorilor integrării europene le-a căzut din entuziasm. ”Există suficiente resurse interne care se opun integrării europene a Republicii Moldova, susţinute şi prin influenţa din Est. Ne-am încurcat în Acorduri, strategii şi planuri de tot felul şi nu ştim cum să le punem în aplicare, fără bani şi, dacă se poate fără mari eforturi. Deseori acţionăm doar să avem ce raporta unor oficiali UE, mai ales dacă de vizitele de monitorizare ale unora depinde alocarea sau suspendarea unor fonduri”, a mai argumentat primarul.
Pe de altă parte, Nicolae Dandiș apreciază că nici eforturile europene nu sunt suficient de consistente pentru a consolida relaţia cu Republica Moldova. ”Faptul că multora din actuala clasă politică a Republicii Moldova le convine situaţia de tranziţie permanentă, le cade exact la inimă atunci cînd cineva din UE afirmă că această relaţie depinde de progresele guvernării. Cred că este nevoie de alte forme de abordare şi de condiţionalitate sau chiar de constrîngere, dacă UE chiar doreşte stabilizarea şi reformarea Republicii Moldova”.
