Înalt diplomat Wang Yi, care se află în prezent la Moscova, a spus că legăturile dintre cele două țări sunt „solide”.
Liderul chinez Xi Jinping se pregătește să viziteze Moscova pentru un summit cu președintele rus Vladimir Putin în următoarele luni, potrivit Wall Street Journal.
Citând persoane familiare cu planul, ziarul a spus marți că summitul Xi-Putin a făcut parte dintr-un efort chinez de a juca un rol mai activ în încheierea războiului vechi de un an și parte a unui impuls pentru pacea multipartidă. China va folosi, de asemenea, summitul pentru a reitera apelurile conform cărora armele nucleare nu ar trebui să fie folosite.
Pregătirile pentru călătorie sunt într-un stadiu incipient și momentul nu a fost stabilit, menționează, adăugând că vizita lui Xi ar putea avea loc în aprilie sau la începutul lunii mai, când Rusia sărbătorește victoria din cel de-al Doilea Război Mondial asupra Germaniei naziste.
Înaltul diplomat al Chinei Wang Yi se află în prezent la Moscova și se va întâlni miercuri cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov.
Într-un turneu în Europa, Wang a intensificat apelurile pentru o înțelegere negociată pentru a pune capăt războiului din Ucraina, care a început pe 24 februarie anul trecut, când trupele ruse au invadat Ucraina.
Xi și Putin s-au întâlnit ultima dată în China, înaintea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, anul trecut, cu câteva zile înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Cei doi au anunțat atunci un parteneriat „fără limite” în care niciun domeniu de cooperare nu era „interzis”. De asemenea, în decembrie anul trecut au avut o convorbire video.
Beijingul nu a condamnat acțiunile Rusiei și nu s-a alăturat sancțiunilor conduse de Occident împotriva Moscovei, dar a cerut „reținere” și a subliniat că disputele ar trebui soluționate prin „mijloace pașnice”.
Între timp, relațiile Chinei cu Statele Unite s-au deteriorat din cauza unor probleme precum drepturile omului în Hong Kong și în regiunea extrem de vestică a Chinei, Xinjiang, precum și descoperirea în această lună a ceea ce SUA a anunțat a fi un „balon spion” chinez care zboară deasupra teritoriului său.
Marți, la Moscova, Wang a subliniat din nou legăturile strânse ale celor două țări într-o întâlnire cu Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei și un apropiat al lui Putin.
Până vineri, autoritățile locale trebuie să găsească soluții pentru relocarea unităților de învățământ care funcționează în clădiri cu risc seismic I
Ca urmare a expertizărilor, clasificărilor și verificărilor, în cadrul primei reuniunii Comitetului interministerial pentru analiza de risc seismic, care a avut loc marți, 21 februarie, la Palatul Victoria, s-a decis ca până vineri, 24 februarie 2023, Ministerul Educației să sprijine autoritățile locale să identifice soluții pentru relocarea în spații sigure a copiilor care învață în clădiri încadrate în categoria de risc seismic I.
În cadrul întâlnirii, ministrul Educației, Ligia Deca, a prezentat lista clădirilor încadrate în clasa de risc seismic I și a menționat care dintre acestea sunt, în prezent, în uz.
De la ultima actualizare a informațiilor în SIIR, din luna septembrie a anului 2022, din cele 118 clădiri declarate de conducerile unităților de învățământ ca fiind încadrate în RSI, unele au urmat programe de consolidare, iar altele sunt, în prezent, în conservare, nefiind folosite.
După actualizarea, de către unitățile de învățământ, în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România a situației clădirilor aflate în risc seismic 1, a rezultat faptul că 39 de clădiri aparținând unităților de învățământ sunt încadrate în categoria de risc seismic I. Dintre acestea, 21 sunt clădiri în care se desfășoară, în prezent, activități școlare, 15 având destinația săli de clasă sau laboratoare, restul având alte destinații (cămin, sală de sport, alte destinații).
Școlile și instituțiile de învățământ care prezintă risc crescut în caz de cutremur, potrivit expertizărilor realizate, vor intra cu prioritate într-un proces de consolidare și reabilitare printr-un program guvernamental care va fi aprobat de Guvern Ordonanță de Urgență, care va fi analizată, în primă lectură, în ședința de guvern de astăzi.
Tot astăzi, Guvernul va face o primă evaluare a legislației, pentru a eficientiza procedurile legale în cazul clădirilor expuse riscului seismic.
În cadrul reuniunii de marți, prim-ministrul Nicolae Ciucă a precizat că a fost identificată o parte din fonduri, iar pentru sumele care nu pot fi acoperite din Fondul de rezervă este necesară coordonarea cu Ministerul de Finanțe pentru identificarea de soluții.
”Cert este că avem nevoie de prioritizare în funcție de nivelul de risc seismic și de coordonarea cu posibilitățile financiare ale autorităților locale pentru că este nevoie de asumarea atât la nivelul Guvernului, cât și al autorităților locale”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă, potrivit unei comunicări a Guvernului.
În cadrul reuniunii, ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, a menționat că imediat după seismele din Gorj și replicile care au urmat, a avut o legătură directă cu Instituția Prefectului din acest județ, cu autoritățile administrației publice locale și, în urma solicitărilor, a dispus ca doi experți atestați cu practică pentru această categorie de expertizare, inclusiv unul dintre ei pe monumente istorice, să evalueze clădirile afectate din județul Gorj.
De asemenea, ministrul Dezvoltării a precizat că în data de 20 februarie s-a închis apelul de proiecte pentru consolidare, depuse pentru a primi finanțare prin noul program inițiat de Guvern. Prin acest apel au fost depuse 366 de cereri de finanțare care privesc 132 de blocuri de locuințe și 234 de clădiri publice, inclusiv școli. Valoarea acestor cereri care urmăresc consolidarea de clădiri cu risc seismic este de 5,7 miliarde lei. Ministerul Dezvoltării a făcut o evaluare continuă a acestor solicitări, la marea majoritate fiind transmise solicitări de clarificare, astfel încât începând cu 1 martie să poată fi emis ordinul de ministru pentru introducerea în programul de consolidare a investițiilor eligibile, acoperite integral de la bugetul de stat.
Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a solicitat ca pe lângă programele finanțate de la bugetul de stat să fie avute în vedere proiectele susținute din fonduri europene, inclusiv PNRR, precum și celelalte programe care sunt finanțate de diverse instituții cum ar fi programul derulat prin finanțare de la Banca Mondială.
La prima reuniune a Comitetului interministerial pentru analiza de risc seismic au mai participat ministrul Educației, Ligia Deca, ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, ministrul Cercetării, Sebastian Burduja, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean, secretarul de stat Raed Arafat, reprezentanți ai vicepremierului Kelemen Hunor, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, MAI, Ministerului Energiei, Ministerului Sănătății, Ministerului Culturii, Ministerului Agriculturii, Academiei Române, Inspectoratului de Stat în Construcții, Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban, Institutului National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Alianței Române a Universităților Tehnice, Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, Asociației Municipiilor din România, Asociației Orașelor din România și Asociației Comunelor din România.
