Živa Lazici, noul președinte al Uniunii Românilor din Serbia

Živa Lazici, noul președinte al Uniunii Românilor din Serbia

sursa foto: Asociația Civică ”Românii Independenți din Serbia” (RIS)

Duminică, 29 august a. c. în incinta Centrului Cultural din Kučevo, cu prilejul Zilei Limbii Române, pe Valea Timocului a avut loc un triplu eveniment, anunță Românii Independenți din Serbia, care citează un comunicat al Biroului de presă al Uniunii Românilor din Serbia (URS).

Este vorba despre Congresul Uniunii Românilor din Serbia, proiectul educațional internațional „Românii de lângă noi” și Simpozionul internațional „Portrete de dascăli – de la Sandu Cristea Timoc la Vesna Schubert”.

Uniunea Românilor din Serbia (URS-ul românesc) este o asociere (alianță) constituită din 21 organizații/asociații românești din Timoc, Valea Moravei, Valea Dunării, Voivodina (Banat) și regiunea Belgradului, contribuind într-un mod unic la dezvoltarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase pe întreg teritoriul Serbiei. Uniunea a fost înființată pe 1 Decembrie 2016, fiind considerată ”un Act istoric care militează pentru adevărata cauză a românilor din sudul și nordul Dunării”.

Federația Uniunea Românilor din Serbia (URS) este organizația care folosește și promovează denumirea de „român”.

Adunarea Uniunii Românilor din Serbia a avut și caracter electoral, alegerea structurii de conducere a URS-ului (președinte și vicepreședinte), care a stârnit discuții constructive la care au participat Živa Lazici, Vlada Savici, Stan Dorinel, Živa Momirovici, Zoran Sibinovici, Călin Iorga, Ljubomir Brândușan.

Președenția federației URS se asigură prin rotație la fiecare doi ani (între Timoc și Banat). Cei 64 de delegați (18 organizații/asociații) au ales prin vot direct, președinte – Živa Lazici (un vot abținut) și vicepreședinte – Dr. Dorinel Stan prin unanimitate de voturi. Consiliul Director URS este alcătuit din toți președinții asociațiilor/organizațiilor componente: Dorinel Stan, Vlada Savici, Ljubomir Brânduşan, Živa Momirovici, Traian Trifu Căta, Bojan Barbuțici, Octavian Suciu, Daniel Petkovski, Zoran Sibinovici, Živa Lazici, Drăgan Stojanjelovici, Bane Kraciunovici, Ante Zurcunu, Dejan Marcovici, Žika Kržajevici, Sașa Jovanovici, Dragan Radulovici, Predrag Miloșevici, Olgița Jaranovici și Tihan Matasarevici.

Ordinea de zi a Congresului a cuprins prezentarea unei serii de probleme stringente, care a potențat analiza situației actuale în cadrul etniei românești din Serbia. Discuțiile care au avut loc au fost axate pe facilitarea unei vizite de documentare și informare la Președenția și Guvernul României, care au drept obiectiv prezentarea stadiului actual de dezvoltare, clarificarea situației confuze și perspectivele românilor din Serbia. În acest context, a fost adoptată Declarația Uniunii Românilor din Serbia, care va fi transmisă printr-o scrisoare deschisă autorităților de la București și mass-mediei.

De asemenea, au fost stabilite prioritățile și strategiile de acțiune ale Uniunii Românilor din Serbia în noile condiții socio-politice din Serbia, introducerea orelor de Limba Română în Serbia de Răsărit, organizarea manifestărilor, editarea publicațiilor, respectiv problemele comunității românești care sunt tot mai numeroase și arzătoare. Cele trei evenimente au fost urmărite de mass-media din România (mass-media românească din Serbia nu a fost prezentă), publicația „Familia” și „Glasul Cerbiciei” – revista de Cultura și istorie a românilor din Serbia.

Uniunea Românilor din Serbia (URS) a fost coorganizatorul și gazda celorlalte două evenimente – Simpozionul internațional „Portrete de dascăli – de la Sandu Cristea Timoc la Vesna Schubert” și proiectului educațional „Românii de lângă noi” la care au participat românii din Serbia, România, Basarabia, Ucraina, Bulgaria și Ungaria.