Un număr de 43 de orașe mici (adică 20% din cele 217 orașe existente, fără municipii) nu pot închide anul bugetar 2019 și sunt chiar în imposibilitatea de a plăti salariile și facturile pentru utilități. Informația i-a fost livrată premierului Ludovic Orban la întâlnirea pe care acesta a avut-o cu reprezentanți ai Asociației Orașelor (AOR) la 12 noiembrie. Este doar o parte a radiografiei administrației locale în momentul plecării Guvernului Dăncilă.
Într-o stare similară se află și unele dintre cele 103 municipii și majoritatea celor 2.861 de comune.
Premierul a promis un singur lucru pentru rectificarea bugetară care urmează: asigurarea diferenței până la 1.000 de lei/locuitor în cazul celor 25 de orașe care au rămas cu fonduri sub plafon și după rectificarea efectuată în august de fostul ministru Eugen Teodorovici.
Tăierea bugetelor la începutul anului și transferarea la unitățile administrativ-teritoriale (UAT) a unor cheltuieli cu asistența socială, după ce veniturile au fost diminuate substanțial anul trecut (odată cu reducerea Impozitului pe Venit) au provocat probleme insurmontabile pentru unele primării.
Fenomene surpriză au crescut cheltuielile municipale cu asistența sociale
Măsurile luate fără analiză și incapacitatea de predicție a guvernanților au produs efecte neașteptate și greu de corectat. Transferul cheltuielilor sociale, de la bugetul de stat la UAT-uri, s-a suprapus cu alte măsuri guvernamentale, efectul lor, combinat cu reacția cetățenilor, având un impact suprinzător asupra dinamicii acestor cheltuieli.
Efectul voucherelor de vacanță
Persoanele cu dizabilități primesc indemnizații, pentru care nu se plătesc nici contribuții, nici impozite.
Acordarea voucherelor de vacanță tuturor salariaților din sistemul bugetar i-a determinat însă pe mulți dintre cei cu nevoi speciale să-și ia un însoțitor, cel mai adesea din familie.
Astfel, primăriile s-au trezit într-o situație bizară: Guvernul le-a încărcat sarcina bugetară cu un anumit volum al cheltuielilor sociale, dar acestea au crescut vertiginos, întrucât însoțitorul este angajat al statului și lui i se plătește un salariu, purtător de contribuții și impozit pe venit, iar la aceasta se adaugă voucherul de vacanță și alte benefici acordate bugetarilor.
În al doilea rând, a explicat pentru Cursdeguvernare.ro primarul municipiului Ploiești, Adrian Florin Dobre, în municipii a crescut brusc numărul de beneficiari ai acestor indemnizații și salarii de însoțitor. Foarte multe comune nu au avut un buget capabil să susțină cheltuielile de asistență socială și înregistrează întârzieri mari la plata lor. Ca reacție, foarte mulți dintre cei cu nevoi speciale, și-au făcut mutație din localitățile sărace, în orașele învecinate mari și cu posibilități de onorare a acestor obligații. De exemplu, la Ploiești, numărul persoanelor beneficiare de indemnizații și al însoțitorilor a crescut cu peste 10% anul acesta, iar o bună parte a lor nu sunt persoane nou încadrate în această categorie, ci relocalizate pentru a putea primi efectiv drepturile cuvenite prin lege. Această situație este întâlnită în mai toate municipiile mari, cu posibilități financiare.
Efectul OUG 114 – creșterea cheltuielilor neeligibile la proiectele din fonduri europene
Facilitățile acordate constructorilor prin OUG 114 s-au propagat în costuri majorate ale lucrărilor și ale materialelor, iar primăriile s-au trezit cu prețuri noi inclusiv la lucrări deja demarate.
“Pentru sectorul de construcții este o măsură benefică, dar nu s-a venit cu una de compensare a cheltuielilor la primării. De exemplu, am depus proiecte europene în 2018, când aveam niște costuri. Acum, eu măresc aceste costuri, pe noile tarife, dar cheltuielile respective sunt neeligibile. Comisia nu le decontează”, explică primarul Dobre.
La fel au urcat și costurile proiectelor din fonduri proprii, toate majorând neașteptat cheltuielile și schimbând consistent planurile de dezvoltare ale localităților, ca urmare a unei măsuri luate peste noapte și fără impact realist.
Aproape 80% din comune au restanțe la capitolul cheltuielilor obligatorii
În rândul UAT-urilor, comunele sunt nivelul la care lupta pentru supraviețuire este aproape generalizată. Circa 80% din cele 2.861 de comune au restanțe la plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap, potrivit informațiilor deputatului Florin Roman, președintele Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului. Practic, spune deputatul, fosta guvernare le-a crescut UAT-urilor partea de cheltuieli și, în paralel, le-a scăzut veniturile. “Care au proiecte pe fonduri europene, care necesită cofinanțare,din bugete și-au acoperit cofinanțarea și funcționarea până în august, septembrie. După aceea, au rămas în aer”, a explicat Roman.
În momentul de față, primarii așteaptă rectificarea bugetară cu speranța că li se vor vira fondurile necesare acoperirii cheltuielilor de funcționare.
Ministerul Finanțelor încearcă să identifice o nouă filosofie de redistribuire a sumelor, de la bugetul central la unitățile teritoriale, cu mai multe scenarii, a mai declarat Roman.
