Dezbaterea Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova va avea loc, pe 14 ianuarie, la Institutul de Cercetări Europene din Cluj-Napoca, și va fi moderat Conf. Univ. Dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene.Evenimentul este organizat de Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundația Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri și Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE).
Potrivit fumn.eu, în deschidere vor lua cuvântul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, Petrișor Peiu, directorului Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre pentru a contura redactarea draftului de propunere care să oficializeze constituirea Fondului Moldova.
Reamintim că prima parte a acestei dezbateri a avut loc pe 17 decembrie 2015, când i-a reunit pe Alina Mungiu Pippidi, președinte SAR, Dan Dungaciu, Petrișor Peiu și Sergiu Celac (FUMN), Cristian Pârvan, secretar general Asociația Oamenilor de Afaceri din România și George Simion, lider al Platformei Unioniste Acțiunea 2012.
Aceştia au dezbătut discutat principiile care fundamentează apariția unei noi idei pentru Republica Moldova – Fondul Moldova, o altfel de abordare față de Republica Moldova sau garanțiile europenizării.
Prima menționare a unui Plan Marshall pentru Republica Moldova a fost făcută în 2012, de Igor Corman, la vremea respectivă preşedinte al Comisiei parlamentare politică externă şi integrare europeană din Parlamentul de la Chișinău, care, în cadrul Forumul Moldova – Uniunea Europeană 2012, desfăşurat la Berlin, lansa ideea reintegrării Rep. Moldova în Uniunea Europeană prin aplicarea, de către UE, a unui Plan Marshall, similar celui conceput de Statele Unite ale Americii și destinat aliaților europeni din al Doilea Război Mondial.
La vremea respectivă, Corman vorbea inclusiv despre evoluţiile în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean, evocând rolul tot mai activ al Uniunii Europene în acest proces, în special al Germaniei şi al Cancelarului A. Merkel.
Corman a apreciat atunci măsurile îndreptate spre sporirea măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului, extinderea către transnistreni a ofertei de a participa la crearea unei zone de liber schimb aprofundat cu UE, precum şi la viitoarea liberalizare a regimului de vize.
